De la naştere la moarte…

664

Dimineață până seara e o viață de trăit,
E un zâmbet și-o durere, într-un suflet rătăcit.
E plăcere, supărare, frică mare de cel rău
Și mai rar ne este fică de Alesul Dumnezeu.
Egoiști și răi de fire, oameni cruzi, răciți, hapsâni,
Oaspeți pe această lume, ce se fac pe rând stăpâni.
Se fac domni, dictează multe, ne fac legi și se impun...
Mamele își lasă pruncii la o margine de drum...
Discotecile și baruri, asta frecventează toți
Și pe ore exploadează pușcăriile de hoți.
Și pe oră care trece tot mai mulți devin atei
Fetele se vând pe stradă pentr-a face câțiva lei...
Stau bătrânii lângă poartă poate vine cineva
Să-i întrebe cum le merge, dacă au mâncat ceva...
Însă cine să-i ajute, dacă nimeni azi nu poate?
Toți au, practic, să-și achite mercedesele în rate!
Dacă banii se teremină este criză, e reflux
Și se plâng de sărăcie lângă casa cea de lux...

Astăzi toți de rând aspiră să cuprindă infinitul,
Iar cumva pe n-așteptate se ivește asfințitul.
Și atunci din planuri mari și din tot ce-ți aparține
Nici nu reușești să dai și nici nu le iei cu tine.
Poate recunoști în sine că ajungi să fii învins,
Dar în clipele acestea soarele deja e stins...
Și ai vrea să schimbi mai multe, să ajuți oameni saraci,
Și-ai vrea Domnul să te scoată din posesie la draci!
Dac-ai mai avea o zi ai sfinți în juru-ți locul,
Dar deja este târziu și încet te-astupă focul...

Te rog, Doamne, mă susține, pân atunci cum s-ar cădea
Și mă-nvață cu dorință să ascult porunca Ta!
Să trăiesc prin bunătate, să fac lucruri fără preț
Ca să poți să-mi ieși în cale la apusul scurtei vieți.
Sper să pot întoarce foaia și că încă nu-i târziu
Să mă regăsesc pe mine, cea ce Tu aștepți să fiu,
Să mă tem de ce m-așteaptă, cum să fie să explic
Cum făcut-am fapte rele sau nu am facut nimic...
De ce-am râs fără oprire, oare ce m-a amuzat
Când săracul suferise, înjosit de cel bogat...
Mama când plângea bolnavă și cu suflet necăjit
Mai mereu eram cu treabă... mai deloc nu am venit,
Că în floarea tinereții, în frumoșii vieții ani
Eram toată numai joburi pentru faimă, pentru bani,
Căutam să demonstrez că le-aș face mai pe toate
Și priveam în jur distant, dar zicându-i demnitate,
Că urgia mă-nvrăjbea și chiar îmi venea rușine
Să stau cu oricare „prost”, un „deștept” așa ca mine...

Stau acum și mă gândesc că apusul nu-i departe
E-o amiază, mai puțin, de la naștere la moarte...


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
13971

Cât de necesare sunt rugăciunile pentru cei adormiți

  Unei bătrâne din localitatea Mâneciu, Prahova, i-a murit cumnata; ea, însă mereu dădea Litrughii și parastase (sărindare) la biserici și mănăstiri pentru sufletul ei. Într-o noapte, tocmai pe când se pregătea să dea la biserică un nou pomelnic pentru cea răposată, visează că intră în biserică să asculte Sfânta Liturghie și să dea pomelnicul […]

Articole postate de același autor
430

Investigație: Mărturiile unui scandal sexual cu implicarea unui pastor american și a unui centru de plasament din Moldova

O nouă investigație Rise Moldova scoate la iveală detaliile unui scandal sexual cu implicarea unui pastor american și a unui centru de plasament din Moldova, „Casa Stela” din Ialoveni, finanțat de fundația americană „Stella’s Voice”. Philip Cameron, șeful fundații americane, a fost anchetat pe baza mărturiilor mai multor fete din „Casa Stela”, care au povestit […]