cruce

„De ce, Dumnezeule?”

173

O oarecare fiică duhovnicească îşi aduce aminte:

Cu câţiva ani în urmă, în oraşul în care locuiam, unei familii i s-a întâmplat ceva ciudat. Soţia, în decurs de 4-5 ani, şi-a înmormântat soţul şi pe cei trei copii ai ei. Pe o fiică a ei a căsătorit-o cu câteva luni înainte de moartea sa.

Deşi ştiam că întrebarea „De ce, Dumnezeule?”, care ieşea din lăuntrul meu, era blasfemie, totuşi o bucată de vreme am cultivat-o în mintea mea. Am mărturisit apoi acest gând al meu. Răspunsul Stareţului a fost atât de simplu şi, în acelaşi timp, atât de înţelept:

– Să ştii numai un lucru, mi-a spus. Dumnezeu nu greşeşte niciodată!

Din Arhimandrit Epifanie TeodoropulosCrâmpeie de viață, Editura Evanghelismos, București, 2003, p. 118


Articole postate de același autor
120

Viaţa nu se trăieşte prin comparaţie

De obicei, noi ne tot uităm în dreapta şi în stânga şi am vrea să ştim unele şi altele despre alţii, dar nu ne gândim destul de mult să-I urmăm Domnului Hristos, independent de ceea ce fac alţii. Chiar dacă nu se creează o atmosferă pentru urmarea lui Hristos, noi să fim dispuşi să-I urmăm […]



Urmăriți-ne pe Facebook!