Darurile fragile

1462

Într-un sat îndepărtat s-a aşezat cu traiul un înţelept. El iubea nespus de mult copii. Petrecea cu ei ore în şir, spunându-le poveşti cu tâlc, învăţându-i să observe lumea din jur. De un lucru nu erau mulţumiţi părinţii: Înţeleptul meşterea şi dăruia copiilor jucării foarte frumoase, dar care se spărgeau foarte uşor. Nu reuşeau copii să se bucure de micile daruri, că la cea mai mică atingere neatentă ele se şi stricau. Asta îi făcea pe mulţi să sufere şi chiar să plângă.

Într-o zi părinţii nu au mai putut răbda şi au venit la înţelept:

– Ştim că eşti om bun şi doreşti copiilor noştri numai bine. Dar de ce le dăruieşti jucării atât de fragile? Copiii se străduiesc să se joace cu ele foarte atent, dar până la urmă, vezi şi singur, cât de uşor se sparg.

– Aceste jucării sunt o probă pentru copii. Câns de vor face mari ei vor primi în dar inimile celor pe care îi vor iubi. Poate că atunci îşi vor aminti de aceste jucării frumoase, dar fragile, şi aceasta îi va face să se comporte cu mai multă atenţie faţă de inimile celor dragi.

Leon Magdan – “Cele mai frumoase pilde ortodoxe si povestiri cu talc”


Articolul Precedent
Articole postate de același autor
4843

Femeia poate merge doar în fustă la biserică?

Era luna octombrie. Era noapte și bătea vântul. Cu sufletele în palme și rugăciunea pe buze, tineri și bătrâni, bărbați și femei, aduceau prinos de cinstire Cuvioasei mult iubite. Stare de Liturghie… mai încolo se auzeau tineri cântând cântări duhovnicești. O altă tânără citea un acatist la lumina telefonului… Era o liniște și o bucurie […]



Urmăriți-ne pe Facebook!