Cu ochii trişti şi sufletul pustiit. Drama bătrânilor uitaţi de copii prin aziluri

414

Sunt cu sufletul pustiit şi li se usucă ochii de atâta dor şi aşteptare. Visează zi şi noapte să-şi îmbrăţişeze copiii dar... nu au pe cine, pentru că odraslele lor demult nu le mai trec pragul. Este situaţia în care se află sute de bătrâni de la noi, care, deşi au copii, sunt în grija statului.

Unii dintre copiii lor sunt plecaţi peste hotare, alţii, însă, locuiesc uneori chiar la câteva zeci de kilometri de casa părintească, dar fără să le pese de cei care i-au adus pe lume.

Lucrătorul social Zinaida Badan din Orhei se îndreaptă cu pungile pline spre casa mătuşii Efrosenia de care are grijă de mai mulți ani.

Femeia a rămas singură de când i-a murit soţul. De atunci au trecut 15 ani. Iar cei trei băieţi ai lor s-au zburătăcit demult prin lume.

" Din când în când mai vin, dar peste ani. În toată minuta-i văd în ochi , că dacă nu-s cu mine...", a spus Efrosenia Tănase. 

Femeia spune că nici nu aşteaptă ajutor din partea lor, ar vrea doar să-i vadă măcar uneori.

"Eu nu ştiu cum sunt banii copiilor mei. - De ce? – Au şi ei nevoi. -Când te doare ceva, cui spui?- Cui să spun fată?- Iată Zina e martorul meu cel mai bun şi mai apropiat", a mărturisit Efrosenia Tănase. 

Statul nu întotdeauna este în stare să ofere servicii sociale miilor de bătrâni singuratici de la noi, mai ales celor care au copii.

"Dezvoltă parteneriate cu sectorul neguvernamental şi atunci organizaţiile date suplinesc acel gol de servicii care nu poate să-l acorde în totalmente statul", a spus şefa Direcţiei politici şi asistenţă socială, Giulieta Popescu. 

Cu ajutorul unui astfel de parteneriat, a fost adusă la Azilul de bătrâni din Străşeni mătuşa Maria, mamă a opt copii.

"Era frig, frig, îngheţa apa în căldare . Singură, şedeam , singură, nu venea nimeni", a mărturisit Maria Iliescu. 

Acum nu suferă de frig, este hrănită la timp şi totuşi... îi este rece pe suflet.

" -S-au împrăştiat ca puii cei de rândunică. S-au dus. – Dar ei nu vin la mata deloc? - Nu. – Nu vin", a spus bătrâna. 

"Copii părinţilor, rudele se caută şi vreau să menţionez că sunt într-adevăr cazuri când copii numai au deschis telefonul şi au auzit despre ce e vorba, întrerup discuţia şi nu vor să discute", a spus viceministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raisa Scai. 

Unii dintre părinţii singuratici ajung boschetari. La Centrul pentru oamenii străzii din Chişinău am găsit-o şi pe Larisa Masolova.

"Am lucrat maiestru de concert, şi în liceul coreografic, am avut ucenici acasă", a mărturisit Larisa Masolova. 

S-a întâmplat aşa că mai bine de nouă ani nu mai are casă. Pe fotografia de pe noptieră e chipul fiicei sale, care nu mai vrea să audă de mama sa. S-a îndepărtat de ea de când s-a măritat.

"S-a deprins numai pentru ea tot. Mămica trebuie să-i dea mai mult, tot mai mult, iar mămica e boschetar, ea a hotărât cred că să mă uite, să mă elimine, să mă dea într-o parte", a spus Lucia Masolova. 

În Moldova, de ajutorul asistenţei sociale beneficiază peste 20.000 de bătrâni singuratici. Mulţi dintre ei au copii.

sursa publika.md


Articole postate de același autor
748

Comuna Râu Sadului din Sibiu, locul fără divorţuri în care iubirea durează toată viaţa: „Aici oamenii nu au timp de prostii din astea, trebuie să-şi vadă de treabă“

Divorţul este considerat o ruşine în comuna sibiană Râu Sadului, iar cazurile în care perechile se despart sunt extrem de rare. În ultimii cinci ani, în localitate nu s-a mai înregistrat niciun divorţ, iar de la Revoluţie încoace doar opt familii s-au destrămat. În arhivele de stare civilă ale Primăriei din Râu Sadului găseşti date […]



Urmăriți-ne pe Facebook!