Copiii sirieni visează să moară, să ajungă în rai și să nu mai sufere. Raportul Salvați Copiii

4857

Într-un raport al Organizației ,,Salvați Copiii”, denumit ,,Răni invizibile” sunt prezentate ororile anilor de de război din Siria. Conform acestui raport, în Siria trăiesc 5,8 milioane de copii dintre care 3 milioane în zonele afectate de bombardamente. Acești micuți trăiesc sub limita subzistenței, într-o sărăcie cruntă, fără mâncare sau medicamente, într-o societate dominată de violență. În general, bani au doar grupările armate și adesea, băieții sunt racolați de la vârste fragede să se alăture acestora, iar fetele devin soțiile unor militari sau ale altor bărbați înstăriți, la vârste de nici 12 ani.

În aceste condiții, copiii sunt triști, majoritatea au avut rude care au murit în război sau au fost ei înșiși răniți și trăiesc cu trupurile mutilate. ,,Sunt copii care visează să moară pentru a merge în Rai și, astfel, să aibă un loc unde să mănânce și să rămână la cald. Ei trăiesc cu speranța de a fi loviți de lunetiști pentru a ajunge la spital și poate că așa vor scăpa din orașul asediat. Sunt copii rămași orfani din cauza războiului. care pentru o farfurie de mâncare se alătură grupurilor armate“, afirmă Valerio Neri, directorul general al Salvați Copiii din Italia, citat de Mondo News 24.ro.

Aceslași raport vorbește despre teroarea instaurată în rândul copiilor atunci când aud un avion pe care îl asociază cu bombardamentele. Ca urmare, datorită acestor uriașe presiuni psihice al care sunt supuși zilnic unii copii încep să folosească droguri care le accentuează disconfortul psihic. Și, în acest cerc vicios, de multe ori, singura speranță care se întrevede este moartea. Trist, dar cât se poate de adevărat!

sursa notabn.ro

Această prezentare necesită JavaScript.


Articole postate de același autor
1560

Îngerii ne numără paşii spre Dumnezeu

Un bătrân şedea în pustie, departe de orice sursă de apă cam la 12 mile. Şi mergând să aducă apă, zi de zi, cu mare obo­seală, la un moment dat bătrânul s-a supărat: „Dar de ce e nevoie de această oboseală zilnică? Mai degrabă îmi mut adăpostul lângă apă, ca să nu mai chinui, să […]



Urmăriți-ne pe Facebook!