Vă daţi seama ce înseamnă preoţia!

7157
Eram prin anii ’50-’53 spiritualul Seminarului de la Neamţ, singurul seminar monahal din ţară. Aveam 35 de diaconi elevi. Şi am slujit Sfânta Liturghie împreună cu un diacon mai în vârstă decât ceilalţi.

Diaconul, tocmai în momentul în care ţineam predică – că eram obligaţi să le ţinem un cuvânt de zece minute, în care le vorbeam despre Sfintele Taine, care se pot arăta în chip de pâine şi în chip de carne sau în chip de prunc – , consuma Sfintele şi gândea: „Ce, o fi chiar aşa cum spune părintele?” Şi i s-a umplut gura de sânge şi carne în loc de pâine. Şi i-a căzut potirul pe Proscomidier şi el a căzut jos. Eu am crezut că s-a îmbolnăvit. Eram la o jumătate de metru de uşa altarului. S-a îndoit. Vă închipuiţi, dragii mei! Vedeţi, nu trăia în credinţă. „N-o fi chiar aşa cum spune părintele…!” Dar pentru care motiv te pregăteşti tu pentru preoţie?

De două ori s-a întâmplat în viaţa mea. Odată la Sihăstria şi odată acum, la Neamţ.Dragii mei, să ştiţi şi lucrul acesta. Dumnezeu a creat cele mai grozave lucruri! A creat o femeie distinsă, care a născut pe Hristos, şi a creat preoţia, care-L aduce pe Dumnezeu din cer să-L nască pe Sfânta Masă!

Vă daţi seama ce înseamnă preoţia! Nu faceţi deosebire între duhovnicul cutare şi duhovnicul cutare. Orice duhovnic are putere să te dezlege. Nu te dezleagă vrednicia lui, ci te dezleagă harul lui Dumnezeu din el. A dat Dumnezeu putinţa aceasta preotului, să ne dezlege de păcatele noastre, căderi grozav de grele, şi le dezleagă pentru totdeauna.

Vă dați seama ce posibilități are omul să se mântuiască? Indiferent cum, un duhovnic trebuie să știe și să fie fericit când i se spun păcate grele, pentru că salvează un om din adânc de ape. Și nu-l mai ceartă de ce este ud. Bine că l-a scos din apă.

Din Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, p. 54-56

 


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
2308

De ce la lucrurile lumii vă gândeaţi şi la Mine nu?

– Sunt părinţi şi fraţi care sunt obişnuiţi să facă un anumit număr de acatiste sau para­clise şi care se simt obsedaţi dacă nu le-au citit, indiferent cum. Cum să procedăm şi cum să trăim noi înşine acest canon de mănăstire ca totuşi să şi împlinim, să nu fie o lenevire din partea noastră, dar […]

Articole postate de același autor
1892

Suferința creștinului în lume

Creștinul suferă în această lume și suferă poate mai mult decât ceilalți oameni, pentru că, în afara suferințelor care sunt soarta de obște a firii noastre, el mai moștenește și poartă o cruce aparte, crucea credinței, prin care devine asemenea Învățătorului său, Hristos. Cât de vrednic de milă ar fi credinciosul în suferința lui, dacă […]



Urmăriți-ne pe Facebook!