Bucurie şi daruri pentru copii din cătunul Chilişoaia, raionul Nisporeni

219

Sfintele şi frumoasele sărbători de iarnă sunt aşteptate de toţi creştinii, dar cel mai mult aceste sărbători dorite şi aşteptate de cei mici, întrucât în aceste sărbători copii se bucură de multe daruri care le primesc fie de la părinţi şi bunici, fie de la ,,moşul” mult aşteptat. Chiar dacă toţi copii îşi doresc să aibă parte de unele daruri de la ,,moş” sau de la părinţi, unii cu părere de rău din anumite motive nu au parte de asemenea bucurii.

Astfe, în plină atmosferă a sărbătorilor de iarnă, miercuri, 11 ianuarie 2017, cu binecuvântarea Preasfinţitului PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, prot. Ştefan RÎMBU, Preşedintele Sectorului Eparhial Relaţii Culturale, s-a deplasat la Chilişoaia, un cătun de 43 de case, aproape izolat de restul societăţii, pentru a face o bucurie copiilor din acea localitate. Întrucât majoritatea din aceşti copilaşi nu au avut parte vreodată să se întâlnească cu ,,moşul” mult dorit şi să primească daruri de la el, s-a organizat în aşa fel ca darurile oferite să fie date chiar de acel ,,moş”.

Prot. Ştefan RÎMBU împreună cu ,,moşul” au mers din casă în casă, acolo unde erau copii mici şi oameni cu situaţie materială precară, de a le oferi din partea Preasfinţitului PETRU, dulciuri, rechizite, jucării şi cîteva scurte de iarnă. Emoţiile şi bucuriile copiilor au fost de nedescris, întrucât au primi daruri chiar din mîna ,,moşului”. Copii entuziasmaţi rosteau poezii, rugăciuni şi colinzi atunci când primeau daruri.

Pentru bucuria făcută copiilor, părinţii acestora au mulţumit din suflet Preasfinţitului PETRU, pentru mărinimia şi generiozitatea arătată faţă de ei prin darurile oferite.

sursa http://episcopia-ungheni.md/

Această prezentare necesită JavaScript.


Articole postate de același autor
115

„Ce să fac acum, Dumnezeul meu?”

Aceasta este o istorisire adevărată pe care ne-a povestit-o cel care a trăit-o îndeaproape. Bărbatul și femeia erau refugiați din Smirna. Cel care ne-a povestit despre aceștia i-a cunoscut în Atena. Erau singuri, singuri de tot, fără rude, la fel ca cei mai mulți refugiați de la Răsărit. Nici copii nu aveau. Doi oameni simpli, triști, […]



Urmăriți-ne pe Facebook!