Bătrânețe

928

Aș vrea ca să mă ierți copile
Că n-am să-ți las în urma mea palate,
Am fost sarac dar te-am crescut pe tine,
Nu am știut că într-o zi vei fii departe.

Nu dragul meu copil, eu n-am furat
Și n-am averi să-ți las ca moștenire,
N-aș vrea să-ți spun cât am avut de îndurat,
Și cât mi-aș fi dorit ca să rămâi cu mine.

Dar ai crescut copile și-ai plecat,
Și tu și sora ta v-ați dus mânați de soartă,
Eu am rămas cu sufletu-ntristat
Și încă va aștept plângând singur la poartă.

Și știu că uneori va mai gândiți la mine
Dar viața voastră nu-i ușoară,
Acum când zilele-mi sunt mai puține
Aș vrea ca depărtarea asta să nu doară.

Îmi e din ce în ce mai greu cu bătrânețea,
Dar nu mă plâng și nu va chem,
Și dacă Domnul mi-ar întoarce tinerețea.
Fără regrete și-ndoiala eu mi-aș dori ca să trăiesc la fel.

Și dacă nu puteți veni , o să vin eu
Să va aduc câte ceva ca să puneți pe masă,
N-am să va spun cât mi-e de greu,
Când voi veniți atât rar și ați uitat cum e acasă.

Aș vrea ca să mă ierți copile

Că n-am să-ți las în urma mea palate,

Și dacă s-o întâmpla să nu ajung la tine

Să nu lăsați zambilele să moară neudate…..

Dorin Dumitriu

http://jurnaluldedrajna.ro


Articolul Precedent
Articolul Următor
Articole Asemănătoare
Articole postate de același autor
489

Ne trebuie religia în şcoală? (I)

Am fost întrebat dacă este potrivită ora de religie în instituţiile preuniversitare, căci tot mai sceptică, chiar contra este lumea din jur. Problema este complexă. Fiind întrebat părintele Nicolae Jelihovschi, care predă de ani buni religia la Sălcuţa, Căuşeni: „Care este deosebirea între copiii ce studiază religia şi ceilalţ? Este vreo deosebire între ei?”. Părintele […]