Bărbatul şi femeia trebuie să-şi spovedească gândurile unul altuia?

2298
  În cadrul căsniciei, bărbatul şi femeia trebuie să-şi spovedească gândurile unul altuia?

G.E.: Cred că nu. Mai bine să-şi mărturisească gândurile în faţa unui duhovnic comun. Trebuie să ştiţi că diavolul, din momentul în care doi tineri se unesc în taina Cununiei, caută cu orice preţ să-i despartă. Aşadar există un război nevăzut, pe care, din păcate, cele mai multe cupluri nu-l conştientizează. La început, toate sunt bune şi frumoase în căsnicie, există iubire din belşug, însă, mai apoi, încep să apară neînţelegeri, certuri, care, în timp, duc la slăbirea iubirii. La un moment dat, cei doi ajung în punctul de a-şi spune unul altuia: «nu-mi mai placi» sau, mai grav, «nu te mai iubesc». Toate acestea ţin de acest război nevăzut.

Oare ce s-a întâmplat după zece ani de căsnicie de nu se mai iubesc? De aceea, atunci când încep să apară diverse probleme, este indicat ca cei doi soţi să-şi spovedească gândurile unui duhovnic comun, care, luminat fiind de Duhul Sfânt, îi va îndruma pe calea cea dreaptă. Cu rugăciunile şi dezlegările sale, acesta va reuşi să îndepărteze de la ei forţa celui viclean care încearcă să-i despartă. Nu zic că cei doi soţi nu trebuie să discute între ei, ferească Dumnezeu. Desigur că trebuie să vorbească între ei, tocmai pentru a păstra unitatea şi iubirea care-i leagă. Însă să nu-şi spovedească unul altuia gândurile păcătoase pe care i le provoacă diavolul.

Arhimandritul Efrem, Egumenul Mănăstirii Vatoped /pemptousia.ro/


Articole Asemănătoare
7808

De ce, se despart tinerii la un an, sau doi, sau…, după ce s-au cununat religios?

Părinte, de vreo șase ani sunt cu o fată cu care m-am căsătorit anul trecut. Vă rog, să-mi spuneți, cum se explică faptul, că înainte de cununie ne-a înțeles așa de bine, timp de vreo șase ani, și din momentul când ne-am cununat, relația nu mai merge, a devenit tensionată, nu ne putem înțelege, din […]

Articole postate de același autor
201

Zgârcenia este boală, Părinte?

-Părinte, am auzit de doi fraţi, dintre care cel mic este milostiv, iar cel mare nu. – Părinţii să-l înveţe şi pe cel mare să se îndulcească prin a da. Dacă cel mare va cultiva această virtute, va primi plată mai mare decât cel mic, care o are din fire, şi va deveni mai bun. […]