Anotimpurile tatei…

333

Necruțător și fără milă trece timpul:
Din ochii tatei, iar, a șters culoare.
În iriși l-a plouat cu anotimpuri,
Albastrul, contopindu-il cu sare...

L-a tot purtat cândva, în primăvară,
Copil, ce surâdea prin iarba moale,
Și s-au ascuns în zâmbet pe vecie,
Acele păpădii și-acela soare...

Apoi veni o vară cu jăratec,
Când inima în flăcări se-aruncase,
Și toate încercările din lume,
Păreau ușoare, vesele, frumoase...

Dar...se ivi și toamna aurie,
Ce i-a adus oftatul în picioare,
Și-n palmele de muncă osândite,
S-au așternut și frunze, și cărare...

Si-acum...îl bate iarna pe la tâmple,
Și-l ninge nemilos, îl viscolește,
Iar crivățul pe frunte îl sărută,
Și riduri pe sub ochi îi răscolește...

Dar, eu aș vrea ca timpul să se-ndure,
Nisipul din clepsidră să-l întoarcă,
Să fie numai vară-primăvara,
În anotimpurile bunului meu tată...

Diana Sava Daranuta


Articolul Următor
Articole Asemănătoare
501

Secretul unui creier uimitor până la adânci bătrâneţi, de la o femeie de 95 de ani

Puţini se pot lăuda cu performanţele Olgăi Kotelko care, până la 95 de ani, a sfidat procesul normal de îmbătrânire și a uimit lumea medicală datorită creierului său, care s-a păstrat într-o formă remarcabilă pentru vârsta ei. Secretul ei este unul pe cât de eficient, pe atât de simplu.  La 77 de ani, vârstă la […]

Articole postate de același autor
213

Nu ne vindecăm pentru că lucrăm potrivnic voii lui Dumnezeu

Ne îndreptăm pe noi înșine!?!?! De aceea, vă rog fraților! Cu ce înțeles spun ,,vă rog”? Vezi pe cineva că suferă, că geme de durere și, în timp ce-i dai să ia medicamentul care-i va ușura suferința, care-l va vindeca, acesta pare să nu înțeleagă și face fel de fel de gesturi de împotrivire. De […]